prof.dr. Ciurchea Decebal-Radu

 

1

APUD: Marquis' Who's Who

CIURCHEA, DECEBAL-RADU, physicist, educator;

  • b. Salciua de Jos, Alba, Romania, Dec. 10, 1954;
  • s. Vasile and Maria Ciurchea;
  • m. Mariana Livia Ciurchea, Oct 28, 1954;
  • 1 child, Sorin, 1980.
  • PhD, Babes-Bolyai U., Cluj-Napoca, Romania, 1992.
  • Physicist, then rschr. Nuc. Rsch. Ctr., Pitesti, Arges, Romania, 1979–87;
  • asst. prof. Babes-Bolyai U., Cluj-Napoca, Cluj, 1987–92, assoc. prof., 1992–2002, prof.
  • Contbr. articles to profl. jours.
  • Recipient SSTC fellowship, Belgian Govt., 1997–98.
  • Achievements include patents for Colloidal graphite.
  • Editorial Board, The Open Mineral Processing Journal (Bentham Science Publ.)
  • Director - The Romanian Natonal Consortium "Training and Education in Nuclear Sciences Platform"
  • Office: Babes-Bolyai U 1 Kogalniceanu Cluj Cluj-Napoca 400084 Romania
  • Phone: +40-722-691660;
  • email: dciurchea @ yahoo.com, dr.ciurchea @ academic.ro


 

 

 

 

 

De ce profesorul Ciurchea?

    • Curaj si activitate civica dovedita Aici
    • Profil stiintific consolidat, dovedit international Aici
    • O relatie corecta cu colegii maghiari Aici

 

Motto: "Identificarea talentelor si ideilor noi".

     





Aceasta interventie are la origine intrebarea: ce face cineva talentat, cu abilitati dovedite: poate sa devina profesor(universitar) in Romania sau trebuie sa bântuie la nesfârsit prin tari straine?

Sa incepem cu lucrurile simple: O universitate are facultati conforme cu clasificarea acceptata de toata lumea:

0. Generalitati

1. Filozofie, psihologie

2. Teologie

3. Stiinte si probleme sociale (inl. bussiness si drept)

4. ........................ Nealocat

5. Stiinte teoretice si naturale

6. Stiinte aplicate (inclusiv inginerie, medicina si agronomie

7. Arta. Distractii. Sport

8. Lingvistica. Literatura

9.Geografie. Biografii. Istorie


Putem gasi clasificarea zecimala la biblioteca in caz de nevoie.

Majoritatea universitatilor din Romania de azi provin din institute pedagogice (Oradea, Baia Mare) Institute Politehnice, Institute de Medicina si Farmacie care in anii '50 au aparut dupa model sovietic precum si clone. Institutele de cercetare au fost izolate/separate de universitati mai ales in timpul lui Ceausescu. Sistemul actual sufera de prea multe reguli care nu corespund interesului învatamantului.

Iau ca modele:

1). Université Libre de Bruxelles-universitate privata care facea fata universitatilor de stat, si are mai multe premii Nobel.
2). Un alt exemplu european: Universitaet Karlsruhe(Technische Hochschule)-prima politehnica din Germania. Aici a lucrat chimistul Bunsen (cel cu becul Bunsen).

Aceste doua universitati au aparut cam pe la 1825 si fac fata cerintelor internationale. Spiritul (ideea de baza) este sa identifici talentele. Managementul consta in absorbtia si stimularea talentelor. Chiar daca sunt 100 si nu produc rezultate imediat, ajunge unul celebru ca sa-ti scoti cheltuielile.

Baza de organizare: profesorul care are o metoda proprie .


  • In jurul lui se formeaza un grup(studenti, secretara,tehnicieni)-Institut sau serviciu, cu personalitate juridica. Acesta e nucleul - Profesorul cu o metoda proprie in jurul caruia se strang niste studenti care vor sa invete metoda laboratorului (institut, serviciu, etc).
  • Nu mai exista piramida medievala (preparatori, asisistenti, lectori, conferentiari), "catedra" cu sef de catedra si "adjunct de sef de catedra" - ca nucleu, cum apare in nefericita lege a invatamantului.
  • Se lucreaza 8 ore pe zi la cercetare (nu 4 ore didactice pe saptamana). Din cand in cand, profesorul si asistentul mai au activitati didactice.
  • Studentii invata sa lucreze DOAR pe cele mai noi instrumente din laboratorul de cercetare, nu in "laboratoare pentru studenti" - "pentru studenti merge si-asa". Unii tehnicieni mai stiu sa opereze scule invechite, dar acelea nu sunt pentru studenti (poate pentru studentii avansati, la doctorat).
  • Biblioteca este ceva scump si serios. Plagiatul nu exista(se pare ca in Romania este stimulat la nivel central). Cartile necesare studentilor se gasesc la biblioteca - in limba in care au fost scrise, de exemplu germana; daca e nevoie sunt traduse oficial.
  • Salariile profesorilor sunt FIXE la un nivel decent. Pentru profesori nu exista bacsisuri sub forma de grant sau diferentieri facute de "seful de catedra". Granturile, post-docurile (PDF) si bursele sunt pentru studenti si straini (indieni, chinezi).
  • Daca cercetatorul B are o metoda proprie, care are perspective, i se face un institut, la inceput cu un singur membru-el. In functie de resursele Universitatii, acest institut de dezvolta (instrumente, tehnicieni secretare, doctoranzi, etc). Daca nu, B gaseste un institut altundeva. Numarul publicatiilor ISI conteaza, dar numai la inceput, cand se constata ca este vorba demetoda proprie a lui B. Mai tarziu, numarul publicatiilor nu mai este relevant, fiind scrise de studenti si PDF. Conteaza mai degraba seriozitatea lor, la care vegheaza profesorul-director al institutului propriu.


Perspectiva rezultanta e simpla: renunti la cele 120 de universitati pastrand TOATE institutele de cercetare si TOT personalul de cercetare si didactic sub palaria a 4-10 Universitati cu structura mentionata - universal acceptata. Functiile de conducere se ocupa prin rotatie . Creezi locuri de munca decente pentru personal - incalzirea institutelor de cercetare + salarii (nu "granturi" castigate dupa ureche). Ca un exemplu, dispare "Facultatea de stiinta mediului", care devine un "departament de stiinta mediului" la facultatea de stiinte aplicate. Nu este obligatoriu ca acest departament sa aiba "studenti proprii". Se mai pot da si alte exemple.

Desfintarea institutelor sau alte entitati de cercetare se face la fel cu a celorlalte intreprinderi-salarii compenstorii, planuri de reconversie, etc.

Va invit sa ma contraziceti si mai ales sa ma laudati pe FORUM

 

 

 

 

Legile lui Murphy

 

 

  • În orice baza de date, cele care par evident corecte vor contine erori.
  • Este firesc pentru o virgula zecimala sa fie asezata gresit.
  • O eroare care se poate strecura într-un calcul se va strecura acolo si astfel încît sa aduca cel mai mare prejudiciu întregului calcul.
  • Daca un experiment reuseste din prima, înseamna ca ceva nu ai facut bine.
  • Tehnologia este dominata de doua feluri de oameni: cei care înteleg ceea ce nu conduc si cei care conduc ceea ce nu înteleg.
  • Oamenilor de stiinta care dispretuiesc constrîngerile cercetarii organizate le place sa spuna ca un adevarat cercetator nu are nevoie decît de un creion, o foaie de hîrtie si un creier. Dar ei spun asta la receptii academice, nu la alocari de bugete.
  • Un istoric competent poate demonstra ca orice eveniment care s-a produs era inevitabil.
  • Daca un om de stiinta crede ca cercetarea ta este mai importanta decît a lui, va abandona ceea ce facea el si se va apuca de ceea ce faci tu.
  • Daca experimentul a reusit, înseamna ca ai folosit un echipament defect.
  • Fiecare problema rezolvata genereaza (cel putin) o problema nerezolvata.
  • Cele mai interesante rezultate stiintifice se obtin o singura data.